Europa se confruntă cu o criză reală de muniție, generată de închiderea treptată a industriilor de armament, reducerea cheltuielilor pentru apărare și dependența de materii prime externe. Specialiștii avertizează că lipsa prafului de pușcă și a altor resurse critice afectează direct capacitatea de producție a muniției, într-un moment în care amenințarea rusă este mai prezentă ca niciodată.
Fostul diplomat european Josep Borrell a descris situația drept „viața confortabilă a păcii”, subliniind că deciziile politice luate în ultimele decenii au dus la slăbirea industriei de apărare. Într-un interviu acordat publicației La Sexta, Borrell a explicat că Europa nu poate produce mai multă muniție pentru că nu mai fabrică praf de pușcă, iar acest lucru se datorează faptului că materia primă principală – bumbacul – nu mai este cultivată în cantități suficiente, conform La Razon.
„Astăzi, principalul nostru furnizor de praf de pușcă este China, iar dacă vrem să ne garantăm securitatea, trebuie să ne asigurăm că avem propria capacitate de producție”, a avertizat Borrell. În fața acestei probleme, Ucraina a început un proiect de cultivare a bumbacului, dar efectele acestuia nu se vor resimți pe termen scurt.
Decizii întârziate și o industrie slăbită
Decizia Uniunii Europene de a reduce treptat capacitățile industriale de apărare a fost influențată de sfârșitul Războiului Rece. „Am închis fabricile de muniție pentru că nu mai vedeam un motiv să păstrăm stocuri de armament”, a recunoscut Borrell.
Cu toate acestea, agresivitatea Rusiei și amenințarea lui Donald Trump de a nu apăra statele NATO care nu își măresc bugetele pentru apărare au schimbat brusc perspectiva liderilor europeni. Unele dintre cele mai mari companii de armament, precum Rheinmetall și Lockheed Martin, au început deja să își extindă capacitățile de producție. În același timp, țări precum Germania, Marea Britanie și Danemarca au accelerat investițiile în domeniul apărării.
Un plan de 800 de miliarde de euro pentru reînarmare
Uniunea Europeană a aprobat recent un plan ambițios de reînarmare, care vizează mobilizarea a 800 de miliarde de euro pentru refacerea industriei de apărare. Această decizie vine ca un răspuns la avertismentele repetate conform cărora Europa nu își poate permite să rămână nepregătită în fața amenințărilor externe.
„Este o dovadă clară că cei care au avertizat asupra pericolelor reducerii capacităților de apărare nu au fost deloc departe de adevăr”, notează publicația spaniolă.
Într-un peisaj geopolitic din ce în ce mai instabil, Europa încearcă să recupereze timpul pierdut, însă lipsa infrastructurii și a materiei prime rămân provocări majore în calea reînarmării continentului.
