În ultimele luni, am observat cu surprindere și dezamăgire cum televiziunile și ziarele considerate respectabile ajung tot mai aproape de discursul extremiștilor. Nu mă refer doar la faptul că oferă spațiu de emisie unor personaje precum cele din AUR sau SOS, ci la un fenomen mult mai subtil și mai periculos: dependența unor jurnaliști de excursiile gratuite la Strasbourg și Bruxelles, organizate de europarlamentarii acestor partide.
E o schemă simplă, dar eficientă. Anumiți eurodeputați, cum este Gheorghe Piperea, știu că drumul spre mințile și condeiele unor jurnaliști nu trece prin argumente sau fapte, ci prin bilete gratuite de avion și cazare asigurată la hoteluri de top din capitalele europene, cu masă inclusă. Așa se face că un grup bine definit de jurnaliști, cei care se îmbarcă regulat pe cursele TAROM spre Bruxelles, devin din ce în ce mai îngăduitori cu mesajele populiste și conspiraționiste pe care le propagă Piperea și colegii lui.
Rezultatul? Orice aberație emisă de acești politicieni devine „știre exclusivă”, fără a fi pusă sub semnul întrebării. Fie că este vorba despre un atac la UE, despre o teorie a conspirației privind vaccinurile sau despre vreo acuză absurdă la adresa „globaliștilor”, aceste mesaje ajung în presă pentru că jurnaliștii invitați în astfel de excursii nu își permit să muște mâna care le oferă un city-break gratuit.
Nu e vorba doar de coruperea unor indivizi, ci de o degradare treptată a presei. Când jurnaliștii devin parte a unui mecanism în care „biletul de avion” înseamnă mai mult decât adevărul, presa își pierde rolul de a verifica puterea și devine un simplu difuzor al propagandei celor care știu să-și cumpere influența. Iar publicul ajunge să consume nu informație obiectivă, ci mesaje filtrate prin interese meschine.
Așa că data viitoare când vezi un articol în care Piperea sau alt politician extremist este citat fără nicio urmă de critică, întreabă-te: oare cine l-a scris și când a fost ultima oară la Bruxelles, pe banii cui?
