Estonia transmite un semnal puternic împotriva trădării și propagandei în slujba Kremlinului. Jurnalista Svetlana Burceva, cetățean eston din 1994, a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare pentru trădare, după ce a colaborat timp de ani buni cu platforme media controlate de regimul de la Moscova.
Potrivit sentinței pronunțate de Tribunalul estonian, Burceva a desfășurat „activități directe împotriva suveranității și independenței Estoniei”, alături de Roman Romacev, fost ofițer FSB. Cei doi au publicat o carte calificată de instanță drept „o operă de propagandă mizerabilă”, care promova agresiv interesele Rusiei și discredita valorile democratice.
Condamnarea, deși nu este definitivă, transmite un mesaj clar: în Estonia, trădarea și servilismul față de un stat agresor sunt tratate cu maximă severitate. Burceva a fost arestată în februarie 2024 și are la dispoziție 30 de zile pentru a contesta hotărârea, însă perioada de arest preventiv va fi dedusă din pedeapsă, conform Postimees.
Implicarea ei în presa rusă a început în 2014, prin colaborări cu site-uri aparținând Rossia Segodnia, un important instrument de dezinformare al Kremlinului. Publicațiile semnate de Burceva glorificau agresiunea rusă și narativele toxice ale războiului hibrid dus împotriva statelor democratice.
Estonia, membră NATO și UE, știe prea bine cât de periculoasă este influența rusă, în special având în vedere comunitatea rusofonă semnificativă de pe teritoriul său. Dezinformarea este una dintre principalele arme folosite de Moscova în destabilizarea internă a țărilor europene, iar Tallinnul nu mai tolerează complicitățile.
Un avertisment și pentru România
Cazul Burceva reprezintă o lecție de vigilență și reacție fermă în fața propagandei ostile – o lecție pe care România nu-și permite s-o ignore. În spațiul public românesc, continuă să circule nestingherit mesaje, lozinci și narative rusești, promovate de influenceri, așa-ziși „analiști” și chiar formațiuni politice cu agende antioccidentale.
Rusia, stat declarat ostil și periculos pentru securitatea regiunii, nu are nevoie de tancuri pentru a penetra societățile europene – îi sunt de ajuns câteva conturi de social media și voci cumpărate. Într-un astfel de context, România are obligația de a trata propaganda pro-rusă ca pe o amenințare de securitate națională.
Trădătorii care se ascund sub masca libertății de exprimare, dar acționează în interesul unei puteri agresive, trebuie să răspundă în fața legii. Așa cum a făcut Estonia. Pentru că trădarea nu este opinie. Este complicitate.
🛑 Estonia a tras linia. Urmează România?
