Liderii europeni se pregătesc să investească sute de miliarde de euro în consolidarea capacităților militare, într-un efort de a reduce dependența de Statele Unite pentru securitate. Pe lângă obiectivul strategic, oficialii speră că acest val de cheltuieli va stimula economia europeană și va revigora sectorul industrial.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că „puterea economică și planul Europei de reînarmare sunt două fețe ale aceleiași monede”, sugerând că investițiile militare pot deveni un motor de creștere pentru industriile strategice. Cu toate acestea, implementarea acestor planuri se confruntă cu obstacole semnificative, conform NYTimes.
Europa, dependentă de importurile de armament
În prezent, industriile de apărare europene sunt relativ modeste, iar continentul a depins în ultimele decenii de importurile de echipamente militare americane. Franța și Germania încearcă să-și dezvolte propriile capacități, dar construirea unui complex industrial capabil să absoarbă rapid noile cheltuieli militare necesită timp și investiții uriașe.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut statelor membre să achiziționeze echipamente europene în loc de arme americane, iar Portugalia ia în considerare înlocuirea avioanelor de luptă cu modele produse în Europa, în locul avioanelor F-35 fabricate în SUA.
Germania alocă miliarde pentru armată
În Germania, Friedrich Merz, posibilul viitor cancelar, a susținut în fața parlamentarilor că țara trebuie să își refacă capacitățile de apărare „aproape de la zero”, cu o strategie bazată pe tehnologii avansate, drone militare și sisteme de supraveghere prin satelit. Berlinul a relaxat limitele constituționale privind datoria publică pentru a permite alocarea unor fonduri suplimentare în acest scop, dar măsurile trebuie să treacă și de aprobarea Senatului german.
Din 2021, statele europene și-au crescut cheltuielile de apărare cu aproape o treime. Totuși, bugetele lor combinate rămân la mai puțin de jumătate din cele ale Statelor Unite. În 2023, industria de apărare din Europa a angajat sub 600.000 de oameni, comparativ cu peste 3 milioane de angajați în industria auto.
Creștere economică reală sau risipă de fonduri?
Deși mulți economiști susțin că acest val de cheltuieli va avea un impact pozitiv asupra creșterii economice, efectele vor depinde de coordonarea dintre state și de direcționarea fondurilor. Dacă fiecare țară își va dezvolta propriile linii de producție, fără o strategie unitară, există riscul de duplicare a eforturilor și de reducere a eficienței. În prezent, Ucraina a primit cel puțin 17 tipuri diferite de obuziere din state europene, multe dintre ele incompatibile între ele.
Uniunea Europeană a propus un program de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru stimularea investițiilor în industria de apărare și relaxarea regulilor fiscale pentru a permite guvernelor să crească cheltuielile militare. Se estimează că aceste măsuri ar putea mobiliza până la 650 de miliarde de euro în investiții suplimentare. Cu toate acestea, multe guverne sunt reticente în a crește datoria publică pentru cheltuieli de apărare.
Germania transformă fabricile auto în uzine de armament?
O parte din acest efort ar putea revitaliza economia germană, afectată de pierderea a peste 46.000 de locuri de muncă în industria auto din 2019. Producătorul de armament Rheinmetall a început deja să angajeze muncitori disponibilizați din sectorul auto și a discutat cu Volkswagen despre transformarea unei fabrici slab performante într-un centru de producție pentru tancuri sau drone.
„Dacă banii contribuabililor germani sunt cheltuiți, trebuie să creăm locuri de muncă în Germania”, a declarat recent Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall, care estimează că firma sa va adăuga 10.000 de locuri de muncă în următorii doi ani.
Expansiunea industriei de apărare nu se limitează la Germania. Rheinmetall a construit noi fabrici în Spania, Lituania și România, devenind unul dintre cei mai mari producători de muniție din Occident. Fiecare nouă fabrică creează direct între 500 și 1.000 de locuri de muncă, iar efectele economice se resimt în întreaga regiune.
Va deveni industria militară noul motor economic al Europei?
Unii economiști avertizează că, deși creșterea cheltuielilor de apărare va stimula economia, impactul pe termen lung depinde de eficiența investițiilor. Un raport al Capital Economics estimează că o creștere a bugetului militar cu 1% din PIB ar putea adăuga 0,5% la creșterea economică, dar efectele variază în funcție de cât de mult se investește în cercetare și dezvoltare.
„Planul Germaniei de a investi masiv în apărare este o decizie de securitate, nu o strategie economică”, a explicat Clemens Fuest, președintele Institutului ifo din München. „Este necesar pentru stabilitatea Europei, dar nu va genera automat o creștere economică majoră”.
În prezent, Europa pare hotărâtă să investească masiv în industria militară, dar rămâne de văzut dacă acest efort va deveni un motor durabil de creștere economică sau doar o povară suplimentară asupra bugetelor naționale.
