Prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) condusă de președintele Nicușor Dan a adus o schimbare de paradigmă: evaziunea fiscală ar putea deveni, în premieră, o amenințare oficială la adresa securității naționale. Tema a fost introdusă pe ordinea de zi la solicitarea președintelui și a fost analizată de cei mai înalți oficiali ai statului în contextul pierderilor bugetare estimate la 30 de miliarde de lei anual doar din necolectarea TVA.
Un CSAT cu miză europeană
Discuțiile din cadrul CSAT s-au axat pe trei direcții majore: situația războiului din Ucraina și securitatea regională, revitalizarea industriei naționale de apărare cu sprijinul fondurilor europene, și criza de la Salina Praid. Conform unui comunicat transmis la finalul ședinței, „evaziunea fiscală afectează grav bugetul de stat și necesită o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu.”
Pentru combaterea acestui fenomen, Consiliul a analizat posibilitatea implicării serviciilor de informații, măsură care a generat deja dezbateri în spațiul public privind posibila extindere a atribuțiilor acestora.
Totodată, s-a discutat despre întărirea cadrului legislativ penal, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și aplicarea unor mecanisme riguroase de control pentru a reduce frauda. Rămâne de văzut dacă aceste intenții vor fi transpuse în Strategia Națională de Apărare a Țării.
România cere fonduri europene pentru industrie militară
Pe fondul intensificării conflictului din Ucraina și a noilor ținte asumate la Summitul NATO de la Haga (cheltuieli de apărare de până la 5% din PIB), România va elabora în luna iulie un pachet pentru accesarea fondurilor europene destinate revitalizării industriei de apărare. Discuțiile din CSAT au vizat proiecte concrete care vizează atât consolidarea capacităților militare, cât și generarea de locuri de muncă în industrie.
Premierul Ilie Bolojan, prezent la ședință, alături de miniștrii Apărării, Finanțelor, Economiei și Justiției, a susținut că „resursele europene reprezintă o oportunitate strategică pentru modernizarea bazei industriale românești de apărare și pentru creșterea rezilienței naționale”.
Salina Praid – o criză regională cu implicații economice
Un alt punct sensibil abordat a fost situația catastrofală de la Salina Praid, afectată de inundații. CSAT a analizat două scenarii: recondiționarea minei existente sau deschiderea unei noi exploatări, atât pentru producție, cât și pentru turism. Regiunea depinde economic de salină, iar președintele Nicușor Dan a cerut identificarea unor soluții rapide pentru a proteja locurile de muncă și potențialul turistic al zonei.
Poziție fermă față de Moscova și susținere pentru Ucraina
În ce privește războiul din Ucraina, membrii CSAT au reafirmat sprijinul României pentru Kiev și s-au aliniat poziției UE și NATO: „Negocierile de pace nu pot avea loc fără participarea Ucrainei și a Uniunii Europene. O pace durabilă nu poate include o reîmpărțire a Europei în sfere de influență.”
România își reafirmă astfel angajamentele euroatlantice și sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, într-un moment în care tensiunile geopolitice se mențin la cote ridicate.
Context european și implicații viitoare
Deciziile luate astăzi la Cotroceni vin într-un context în care Comisia Europeană pregătește un nou pachet de finanțare pentru apărare, iar guvernele UE sunt tot mai preocupate de consolidarea autonomiei strategice europene. Direcția asumată de România – de a trata evaziunea fiscală ca o problemă de securitate și de a cere sprijin pentru industrie – ar putea influența agenda europeană în perioada următoare.
Articol redactat de PoliticaEuropeana.ro – platforma de analiză și știri europene independente.
