Europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță explică într-o analiză detaliată ce înseamnă înarmarea europeană și de ce Uniunea Europeană trebuie să își schimbe abordarea în materie de apărare. Într-un context geopolitic tensionat, cu un război în desfășurare la granițele Uniunii, oficialul atrage atenția că Europa este mult în urmă în ceea ce privește investițiile în domeniul militar.
„UE este mult în urmă cu investițiile în apărare. Deși noi, esticii, strigăm de ani de zile ‘hei, va fi nasol’, Europa, în ansamblu, nu a vrut sau nu a putut să aloce mai multe fonduri pentru acest domeniu. Dovadă: în ultimul buget pe șapte ani, Uniunea a alocat doar 7 miliarde de euro pentru apărare. Adică firimituri. Acum, cu 800 de miliarde, începem să discutăm”, subliniază Ștefănuță.
Nu e doar despre bani, tancuri și drone
Europarlamentarul atrage atenția că una dintre cele mai mari probleme nu este doar lipsa echipamentului militar, ci și mobilitatea acestuia. „Să muți un convoi de tancuri de la Constanța la Riga poate dura două luni. Două luni care, în epoca de azi, pot însemna prea târziu”, explică Ștefănuță.
Blocajele birocratice, regulile speciale pentru transportul militar și chiar poziția unor state membre pot deveni obstacole majore. „Un vecin contrarian – să zicem Orbán – s-ar putea să nu fie de acord cu trecerea trupelor pe acolo”, punctează europarlamentarul. În acest context, aderarea României la Schengen trebuie privită și din perspectiva nevoii europene de a fluidiza transportul militar.
„Războaiele de azi nu mai sunt despre curaj, ci despre tehnologie”
Ștefănuță avertizează că războaiele moderne sunt mecanizate și extrem de brutale, iar regulile tradiționale de conflict nu mai sunt respectate. „Deja din Primul Război Mondial, peste 90% dintre victime nu cad eroic în luptă, ci sunt lovite de obuze, drone, rachete trase de la mare distanță. Tot ce poți face este să ai și tu industria cea mai avansată, sistemele antirachetă cele mai noi”.
Europarlamentarul insistă că Europa trebuie să investească masiv în industrie și tehnologie militară, nu doar în armament convențional. „Lupta noastră trebuie să fie una tehnologică și de industrie. Deci, implicit, una economică”.
„Tinerii trebuie să știe că nu vor fi carne de tun”
Un alt punct important atins de Ștefănuță este legat de percepția tinerilor față de apărare. „Pentru ca tinerii acestei țări să lupte cu pasiunea ucrainenilor, dacă va fi cazul, ei trebuie să știe că România deține cea mai nouă aparatură militară, că țara este unită și că inteligența lor tehnologică va fi folosită, nu carnea lor fragedă”.
Deși nu își dorește un scenariu de război, europarlamentarul subliniază că singura cale de a preveni o tragedie este pregătirea: „Antidotul la cel mai rău scenariu nu este speranța la bine, ci pregătirea pentru rău”.
Diplomația, o armă la fel de importantă
În final, Nicu Ștefănuță avertizează că alianțele nu sunt permanente și că România trebuie să investească în diplomație la fel de serios ca în apărare. „Trebuie să ținem cu dinții de NATO și să lucrăm la sănătatea ei, iar pentru UE trebuie să murim dacă e cazul. Dar trebuie să știm că trăim într-o lume care destramă treptat vechea orânduire de după război”.
Diplomația trebuie să fie în prima linie, iar România trebuie să își pună cei mai buni oameni în față. „Pentru o astfel de lume îți trebuie oameni bine instruiți, care să poată obține contacte, contracte și aliați. România are diplomați buni, este timpul să îi pună pe cei mai buni în față”.
În final, europarlamentarul lansează un apel la responsabilitate: „Putem să ne retragem în celebrul ‘Drob de sare’ și să ne plângem, sau putem să avem respect de sine și să tragem împreună cu Europa la propria apărare. Alegerea e la noi”.
