O firmă fondată în decembrie 2024, fără istoric în domeniul IT, dar cu legături multiple către rețeaua de afaceri a fugarului Sebastian Ghiță, a fost inclusă în asocierea care a depus ofertă pentru un contract de 743,7 milioane de lei, parte a unei licitații organizate de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și finanțate din PNRR. Datele oficiale arată că societatea Altitude Solution SRL, înființată pe 13 decembrie 2024, este subcontractant în asocierea condusă de Vodafone România.
Licitația, postată în SEAP pe 3 februarie 2025, vizează mutarea unor aplicații publice esențiale – precum SEAP sau Ghiseul.ro – în Cloud-ul Privat Guvernamental, pilon digital al reformei administrației din România. Valoarea totală a contractelor se ridică la 867 milioane de lei, împărțiți în două loturi: unul de 743,7 milioane lei și altul de 123,7 milioane lei. Până la data-limită de 31 martie, 17 oferte au fost depuse pentru lotul 1.
Firme de tip „paravan”, conexiuni cu Belgradul
Deși aparent obscură, Altitude Solution SRL a atras atenția prin componența acționariatului: Ionuț Cristian Culcescu (51%) și Andreea Alina Matache (49%), doi antreprenori fără experiență vizibilă în IT. În schimb, familia Culcescu figurează în multiple asocieri cu personaje și firme conectate la fostul deputat Sebastian Ghiță, fugit din România în 2017 și stabilit în Belgrad, oraș în care se regăsesc și unele firme partenere în proiecte anterioare câștigate de același cerc de afaceri.
Sora lui Ionuț Culcescu, Mihaela Elena Culcescu, apare ca un personaj-cheie în rețelele economice din jurul lui Ghiță. Ea a deținut și condus firme care, în trecut, au obținut contracte IT de la stat, uneori în parteneriat cu firme din Serbia. Una dintre acestea, Clarity Solutions (fostă Aego Business Consulting), a câștigat în 2021 o licitație de 75 de milioane de lei organizată tot de ADR, în asociere cu o companie sârbă și cu alți subcontractanți conectați la Ghiță.
Avertismentul unui avertizor: „Banii merg la sârbi”
Pe 6 februarie 2025, un avertizor de integritate a transmis publicației G4Media un mesaj în care avertiza că „ADR-ul e al lui Sebastian Ghiță. Pe persoană fizică. Ăia-s bani care merg la sârbi”, sugerând că va fi înființată o firmă special pentru a participa la licitație. Predicția s-a adeverit: Altitude Solution a fost înființată exact o lună mai târziu.
Legături vechi și tipare repetate
Mihaela Elena Culcescu a fost implicată într-un lung șir de afaceri IT, dintre care multe cu trasee similare: firme nou-înființate, asocieri obscure, conexiuni cu Serbia și contracte câștigate de la stat. În trecut, ea a colaborat cu personaje precum Cristian George Bâlbâie Călinescu, indicat de Rise Project drept interpus al lui Ghiță, și a fost implicată în firme care au împrumutat bani către formațiuni politice apropiate de acesta, inclusiv PRU și Pro România, condus de Victor Ponta – prieten vechi și aliat politic al fugarului din Belgrad.
În 2013, firma Acquis Consulting, administrată de Mihaela Culcescu, a fost consultant pentru mai multe proiecte IT ale rețelei lui Ghiță, iar în 2015 procurorii au pus sechestru pe bunurile a 51 de firme și 24 de persoane despre care se spunea că ar fi interpuși ai acestuia – între ele, numele Culcescu apărea frecvent.
Tăcere din toate direcțiile
Contactați, Ionuț Cristian Culcescu și Mihaela Elena Culcescu au evitat orice discuție. Ionuț a închis telefonul după prima întrebare și a blocat numărul jurnalistului. Sora lui a sugerat că orice întrebare trebuie adresată fratelui ei, apoi a închis apelul.
Vodafone România nu a oferit până în acest moment un punct de vedere oficial legat de relația cu subcontractantul Altitude Solution. Andreea Alina Matache, cealaltă asociată a firmei nou-înființate, nu a putut fi contactată. Nici Sebastian Ghiță nu a răspuns întrebărilor adresate prin e-mail și Whatsapp, iar numărul sărbesc al acestuia este închis.
Un fugar influent, o infrastructură vulnerabilă
Sebastian Ghiță, în prezent stabilit în Serbia, a fost de-a lungul timpului un nume cu greutate în afacerile IT ale statului român. El a fost acuzat în multiple dosare penale, inclusiv de constituirea unui grup infracțional organizat, spălare de bani, dare de mită și folosirea de informații nepublice. Cu toate acestea, România nu a reușit să obțină extrădarea sa.
Contractul de 743 milioane de lei ar urma să fie unul vital pentru digitalizarea administrației românești și pentru reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În joc este nu doar infrastructura IT a României, ci și credibilitatea modului în care sunt gestionați banii europeni destinați modernizării statului.
