Plenul Parlamentului European a votat marți, la solicitarea procurorilor naționali, pentru eliminarea imunității parlamentare a patru eurodeputați conservatori din Polonia, Germania și Cehia, decizie care a stârnit controverse și acuzații de persecuție politică.
Printre cei vizați se numără doi europarlamentari polonezi din partidul Lege și Justiție (PiS), Maciej Wąsik și Mariusz Kamiński, ambii membri ai grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Cei doi au fost încarcerați imediat după venirea la putere a guvernului condus de Donald Tusk și ulterior grațiați de președintele Poloniei, Andrzej Duda. Acum, procurorii îi acuză că ar fi încălcat o interdicție de cinci ani de a desfășura activitate politică. Potrivit unor surse citate de publicația European Conservative, măsura este văzută drept o continuare a persecuției orchestrate de noua putere de la Varșovia.
Un alt caz care a stârnit reacții este cel al eurodeputatului german Petr Bystron, membru al formațiunii de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), afiliat grupului ECR. Acesta este acuzat de autoritățile germane că ar fi distribuit pe platforma X (fostă Twitter) o imagine în care apar șase lideri germani – inclusiv Angela Merkel și Olaf Scholz – cu brațele întinse într-o poziție asemănătoare salutului nazist. Imaginea îl avea ca protagonist pe fostul ambasador ucrainean în Polonia, Andriy Melnyk, și era însoțită de un mesaj ironic care sugera că liderii germani își „iau la revedere” de la acesta. Deși în imagine nu apărea explicit niciun simbol nazist, procurorii germani l-au acuzat pe Bystron de distribuire de „simboluri ale organizațiilor neconstituționale și teroriste”.
„Singura mea ‘crimă’ a fost să postez o imagine satirică. Este o formă de cenzură politică, mascată în spatele luptei împotriva extremismului”, a reacționat Bystron, conform sursei citate.
Ultima vizată de ridicarea imunității este europarlamentara cehă Jana Nagyová, membră a partidului ANO – formațiune populistă aflată în opoziție, dar cotată cu șanse mari de a reveni la guvernare în acest an. Nagyová este acuzată de fraudă fiscală, însă susține că decizia de la Bruxelles era „previzibilă”, exprimându-și încrederea că Înalta Curte din Praga îi va da din nou câștig de cauză, după ce a fost deja achitată de două ori de instanțele municipale.
Decizia Parlamentului European vine într-un context tensionat, în care grupurile conservatoare acuză instituțiile europene de partizanat politic și de eliminarea adversarilor incomozi prin mijloace juridice.
„Au scăpat de Tusk la Varșovia, dar s-au lovit de aliații săi de la Bruxelles”, a scris European Conservative, subliniind percepția tot mai puternică a unei „justiții cu dublu standard” în Uniunea Europeană.
