Tribunalul Cluj a admis parțial, în premieră pentru justiția românească, acțiunea inițiată de Asociația Declic privind demolarea lucrărilor efectuate în cadrul controversatului proiect hidroenergetic „Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu. Treapta Surduc Nehoiașu, Baraj Surduc”. Sentința, pronunțată miercuri, 11 iunie 2025, nu este definitivă, dar marchează un moment istoric în lupta pentru protejarea râurilor și a mediului înconjurător din România.
Demersul juridic început în 2022 a vizat Hidroelectrica și președintele Consiliului Județean Covasna, solicitând desființarea barajului construit pe râul Bâsca Mare, în comuna Siriu (jud. Buzău), și refacerea ecosistemului afectat. Potrivit Asociației Declic, proiectul nu doar că a fost autorizat în mod nelegal, dar și-ar fi avut un aport energetic infim – doar 0,03% din producția națională – și un impact devastator asupra biodiversității.
„Generația noastră are responsabilitatea să oprească astfel de proiecte anacronice, care sugrumă ultimele râuri libere”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonator de campanii Declic.
Barajul Surduc – un simbol al agresiunii asupra naturii
Proiectul hidroenergetic a fost aprobat inițial în perioada comunistă, în 1981, dar lucrările nu au fost finalizate. După 1989, Hidroelectrica a încercat să le reia, obținând o nouă autorizație în 2009, iar ulterior, în 2015. Declic a reușit, în cadrul unor procese anterioare, să obțină anularea acordului de mediu și a autorizațiilor de construire, culminând cu decizia actuală privind demolarea lucrărilor.
Barajul ar fi afectat grav situl Natura 2000 Penteleu și ar fi pus în pericol ecosistemul râului Bâsca Mare, unul dintre ultimele râuri montane libere din Carpați. De asemenea, specialiștii atrag atenția că barajele nu mai sunt soluții viabile în contextul schimbărilor climatice, întrucât alterează regimul hidrologic natural și pot agrava inundațiile.
Statul român, exclus de la plată. Hidroelectrica trebuie să suporte costurile
Un alt aspect important al deciziei Tribunalului Cluj este respingerea cererii Hidroelectrica de a chema în garanție statul român pentru eventualele cheltuieli legate de demolare. Instanța a stabilit că responsabilitatea aparține integral companiei care a promovat și susținut un proiect contrar legislației de mediu.
“Este o victorie uriașă pentru natură, pentru statul de drept și pentru cetățenii care se implică activ în apărarea patrimoniului natural al României”, a declarat avocata Roxana Mândruțiu, care a reprezentat Declic în instanță.
