Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi a decis recent suspendarea temporară a procurorului european din Bulgaria, Teodora Georgieva, într-un moment-cheie pentru una dintre cele mai sensibile anchete transfrontaliere privind utilizarea fondurilor europene. Decizia, fără precedent, pare să fi fost luată pentru a proteja investigația, dar ridică întrebări serioase despre presiunile politice și riscurile asumate de cei care anchetează rețele de influență la nivel înalt.
Dosarul în cauză vizează proiectul de reconstrucție a facilității de stocare a gazelor de la Chiren, cel mai mare depozit subteran de gaz din Balcani, finanțat cu 78 de milioane de euro din fonduri europene. Importanța strategică a proiectului face ca orice tentativă de deturnare a banilor să capete dimensiuni geopolitice.
Într-un interviu recent acordat publicației bulgare 24 Chasa, Teodora Georgieva a vorbit deschis despre presiunile exercitate asupra ei. Aceasta a afirmat că a fost amenințată direct de influentul europarlamentar Delian Peevski, lider al formațiunii „Noul început”, un personaj controversat, inclus pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite și Regatului Unit pentru suspiciuni de corupție. Georgieva susține că Peevski ar fi cerut zeci de milioane de leva de la subcontractanții implicați în proiectul Chiren – o posibilă schemă de extorcare de proporții.
„Mi-am retras temporar implicarea în anchetă pentru siguranța mea. În loc să primesc sprijin, am fost ținta unei anchete administrative și a unei campanii de defăimare”, a declarat Georgieva. Potrivit acesteia, în spațiul public a fost lansată și o înregistrare video compromițătoare, menită să-i submineze credibilitatea.
Suspiciunile de corupție planează și asupra conducerii Bulgartransgaz, compania de stat care administrează proiectul. Surse locale indică faptul că directorul executiv, Vladimir Malinov, ar fi urmat să fie pus sub acuzare, însă a fost internat în spital chiar înainte de audierea sa – o coincidență care a stârnit suspiciuni în rândul jurnaliștilor și opiniei publice din Bulgaria.
În acest context tensionat, suspendarea procurorului european pare să fi fost o măsură de avarie, menită să salveze ancheta de la colaps și să evite expunerea unor probe sau surse-cheie. Dar în spatele deciziei luate la Luxemburg se conturează o realitate și mai dură: cei care sapă prea adânc în structurile corupte ale puterii ajung, deseori, victime ale propriilor anchete.
Rămâne de văzut dacă EPPO va reuși să ducă investigația la capăt, în ciuda haosului intern generat de acest scandal și a presiunilor externe tot mai vizibile. Cert este că miza depășește cu mult granițele Bulgariei – este vorba despre credibilitatea Parchetului European și despre modul în care Uniunea Europeană își protejează fondurile, instituțiile și, nu în ultimul rând, oamenii care luptă pentru adevăr.
