Controversa privind tăierea burselor școlare în România capătă amploare la nivel european. Europarlamentarul Victor Negrescu a reacționat ferm, luni, la decizia guvernului de a elimina mai multe tipuri de burse pentru elevi, deși România a primit peste 3 miliarde de euro pentru educație prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Educația este cea mai importantă investiție pe care o poate face o națiune. Viitorul unei țări se construiește în fiecare clasă, laborator sau bibliotecă”, a transmis Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE 2025, într-o postare pe Facebook.
Acesta a calificat decizia guvernului de a reduce sprijinul financiar pentru elevi drept „o greșeală” și a subliniat că bursele nu trebuie eliminate, ci „acordate mai corect” pentru a stimula performanța și incluziunea.
„Nu tăiem sprijinul pentru copii. Îl îmbunătățim! Bursele trebuie păstrate, dar acordate mai corect pentru a încuraja performanța, prezența la școală și integrarea tuturor copiilor”, a afirmat europarlamentarul.
În paralel, Negrescu a amintit și alte inițiative europene pentru tineri, precum introducerea unui mecanism „Youth Test”, extinderea programelor Erasmus și sprijinirea eliminării internshipurilor neplătite.
Guvernul justifică tăierile: „Nu ne mai permitem financiar acest sistem”
La București, ministrul Educației, Daniel David, a anunțat o reformă dură a sistemului de burse. Din anul școlar 2025-2026 vor fi păstrate doar două tipuri: bursele sociale și cele de merit. Vor fi eliminate bursele pentru olimpici, bursele tehnologice și cele pentru mame minore – acestea din urmă fiind integrate în categoria socială.
„Avem unul dintre cele mai generoase sisteme europene de burse, dar fără să avem și o economie care să-l susțină. Costul este de 7 miliarde de lei anual, adică aproape un sfert din deficitul bugetar”, a declarat ministrul într-un comunicat.
Noua formulă presupune:
- Burse sociale – pentru elevi din medii vulnerabile, inclusiv mame minore, gestionate de autoritățile locale de asistență socială;
- Burse de merit – pentru elevii cu medii peste 9, în limita a 15% dintr-o clasă (față de 30% anterior).
„Mai ales acum, în criză, nu ne mai permitem acest sistem. Cred că reorganizarea e necesară și va fi temporară”, a mai spus Daniel David, adăugând că își va dona lunar 25% din salariu pentru susținerea simbolică a 2 burse de merit și 7 sociale.
Critici și controverse
Decizia Guvernului a stârnit critici dure din partea societății civile, elevilor și a unor actori politici. Faptul că România primește miliarde de euro din fonduri europene pentru reforme în educație, dar elimină sprijinul direct pentru elevi performanți, ridică semne de întrebare în rândul opiniei publice.
„Această decizie riscă să afecteze exact categoriile pe care Europa se străduiește să le sprijine – elevii din medii defavorizate și tinerii performanți. E o lovitură dată viitorului educației în România”, afirmă surse europene apropiate dosarului.
