Europarlamentarul Vasile Dîncu atrage atenția că proiectul de decizie privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, propus de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), deși „un pas important spre alinierea legislației românești la standardele europene”, necesită „mai mult decât bune intenții – e nevoie de claritate, resurse și cooperare reală cu platformele digitale”.
Într-o declarație pentru Gazeta de Cluj, Vasile Dîncu a subliniat că documentul este aliniat cu Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (2010/13/UE, modificată prin Directiva 2018/1808), în special în ceea ce privește protecția minorilor și demnității umane. Proiectul include restricții clare privind conținutul violent sau sexual explicit și prevede implementarea controlului parental. De asemenea, promovează libertatea de exprimare și pluralismul mediatic, elemente esențiale pentru democrațiile europene.
Totuși, Dîncu remarcă o serie de vulnerabilități în forma actuală a proiectului:
- Ambiguități legislative: Termeni precum „conținut dăunător” sau „conținut ilegal” sunt insuficient definiți, ceea ce poate conduce la interpretări arbitrare și aplicare inegală.
- Riscuri de suprareglementare: Protejarea minorilor nu trebuie să vină în detrimentul libertății de exprimare și a diversității artistice și culturale.
- Capacitate instituțională limitată: „CNA nu are, în acest moment, mijloacele și personalul necesar pentru a monitoriza și gestiona eficient conținutul media, în special cel din mediul digital”, avertizează europarlamentarul.
- Lipsa unei abordări clare privind platformele digitale: Deși este menționată protecția minorilor pe platformele de partajare video, nu sunt prevăzute clar responsabilitățile acestora, așa cum sunt reglementate de Regulamentul UE privind serviciile digitale (2022/2065).
Recomandările lui Dîncu includ:
- Elaborarea unor ghiduri detaliate și actualizate pentru aplicarea normelor.
- Consultări periodice cu industria media și societatea civilă pentru menținerea unui echilibru între reglementare și libertatea de exprimare.
- Consolidarea cooperării între CNA și platformele digitale prin protocoale clare.
- Includerea explicită a obligațiilor platformelor online privind eliminarea conținutului ilegal sau dăunător.
„Proiectul este în general bine structurat și aliniat obiectivelor europene, însă necesită ajustări specifice pentru a fi complet funcțional și clar în contextul real al implementării”, a concluzionat Vasile Dîncu.
Potrivit acestuia, fără un efort susținut din partea autorităților pentru a clarifica normele și a investi în capacitatea instituțională a CNA, reglementarea riscă să rămână un exercițiu teoretic, fără impact real asupra spațiului media românesc.
